Arnica ( Fam. Compositae ) creste in regiunile de munte, impodobind pasunile cu florile ei galbene-aurii. Poporul o mai numeste potbal-de munte, carul-padurilor, cujda sau carul-zanelor.
De la acesta planta se folosesc florile - Flores Arnicae - mai rar planta intreaga si radacina. Ele contin ulei volatil, colina, alcooli triterpenici, substante colorante de natura carotidoinica. Din florile acestei plante se prepara un ceai care se foloseste sub forma de gargara in laringita si raguseala.
Mai ales din flori de arnica se prepara o tinctura care, diluata cu apa, in proportie de 10-20 gr. la 100 gr. apa se utilizeaza ca pansament antiseptic si cicatrizant al ranilor. In amestec cu apa de plumb, acesta tinctura are proprietatea de a descongestiona umflaturile si loviturile. La un litru de apa de plumb se pun 100 gr. tinctura, cu care se fac comprese ce se aplica pe locurile umflate sau lovite. Infuzia 4% sub forma de comprese invioreaza tenurile palide.
Cu avizul medicului se pot folosi intern, ca stimulent nervin, 25-50 de picaturi de tinctura ( care se procura de la farmacie ), dimineata si seara, in amestec cu apa indulcita cu zahar sau ceai. In general, nu se recomanda a se lua intern, deoarece provoaca gastro-enterite, ridica tensiunea arteriala, iar in cantitati prea mari paralizeaza centrii nervosi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu