Rostopasca ( Fam. Papaveraceae ), numita si calce-mare, crucea-voinicului, iarba-de-negi, negelarita, pleoscanita, iarba-randunelii, creste pretutindeni in tara noastra.
Se intrebuinteaza planta intrega - Herba Chelidonii - care contine o serie de alcaloizi ( chelidonina, hemochelidonina, cheleritrina, sanguinarina, protopina ), cu actiune calmanta, antispasmodica, asemanatoare papaverinei. Se foloseste pentru linistirea durerilor de ficat si cresterea secretiei biliare. Ceaiul se prepara dintr-o jumatate de lingurita de planta, peste care se toarna o cesca cu apa clocotita. Dupa un sfert de ora se strecoara si se bea cate o lingura-doua la 3 ore. Acesta formeaza doza pentru o zi. In caz de dureri se repeta a doua zi aceeasi cantitate. Ceaiul de rostopasca se recomanda si in tusea spastica. Rostopasca, asociata cu sunatoare, coada-soricelului, menta, turita-mare, da un ceai cu efect curativ in boli de ficat.
Extern, planta se foloseste pentru cicatrizarea unor boli de piele si mai ales in tuberculoza pielii. Pentru acesta se amesteca 30 grame rostopasca facuta pulbere cu 15 grame lanolina si 15 grame vaselina, la care se adauga 10 picaturi de acid fenic. Se unge rana si se lasa pansamentul 2-3 zile, dupa care se schimba, repetandu-se pana la vindecare.
Cercetarile mai noi atribuie extractului de rostopasca o actiune atimitotica ( opreste dezvoltarea tumorilor ).
Rostopasca intra in compozitia ceaiului hepatic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu