Talpa-gastei este o planta care creste pe terenurile necultivate, numita in unele locuri si cione, coada-leului, creasta-cocosului, iarba-flocoasa sau somnisor.
In scopuri medicinale, de la aceasta planta se folosesc partile aeriene si inflorite ale plantei - Herba Leonuri. Ele contin un principiu amar (leonurina), ulei volatil, o saponina, un alcaloid, tanin, vitaminele A,C si E.
Cerceterile mai noi au constatat ca talpa-gastei are proprietati asemanatoare valerianei. Se foloseste pentru reglarea batailor inimii de origine nervoasa, tulburari de menopauza, linistirea starilor de sufocatie in astma, pentru reglarea presiunii sangelui, facand sa scada tensiunea arteriala. Se recomanda in toate starile in care organele sunt antrenate de o excitatie nervoasa. Datorita principiului amar are si actiune stomahica.
Se poate folosi sub forma de ceai (15 grame de planta maruntita la 200 grame de apa), din care se iau 3-5 linguri pe zi.
In anumite stari nervoase urmate de balonarea stomacului, ceaiul se recomanda a se prepara dupa urmatoarea formula: dintr-un amestec de talpa-gastei, chimion, valeriana si fenicul ( din fiecare cate 20 grame) se infuzeaza o lingura cu o cesca de apa. Dupa 15 minute, ceaiul se strecoara si se indulceste cu zahar. Se beau trei ceaiuri caldute pe zi.
Talpa-gastei se poate folosi si sub forma de tinctura, care se prepara din 20 grame planta la 100 grame alcool de 70 de grade, care se macereaza timp de 7-8 zile. Se iau 20-40 picaturi de doua-trei ori pe zi.
Extern, decoctul obtinut din 50 grame planta la 1 litru apa se foloseste sub forma de cataplasme la reducerea umflaturilor si cicatrizarea ranilor.
Talpa-gastei intra in compozitia ceaiurilor sedativ, calmant, antiasmatic, a ceaiului impotriva tulburarilor cardiace si anticolitic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu