In tara noastra cresc mai multe specii de tei. In scopuri medicinale se folosesc insa numai florile impreuna cu bracteele lor. Proprietatile vindecatoare ale teiului sunt cunoscute inca din vechime, cand se foloseau in scopuri medicinale coaja, frunzele si seva, iar mai tarziu au inceput sa fie intrebuintate si florile.
Atat florile, cat si bracteea insotitoare, numita impropriu frunza, contin in general aceleasi substante chimice: mucilagii, guma, zahar, colina, acetilcolina, saponine si flavonoide. Florile au in plus o cantitate mica de ulei volatil, care le da mirosul placut.
Ceaiul din flori de tei contribuie la vindecarea racelii si a gripei, mai ales atunci cand sunt insotite de febra, deoarece produce o transpiratie abundenta, care face sa scada temperatura crescuta a corpului; are o actiune linistitoare in tuse, bronsita, ajuta la eliminarea secretiilor bronhice; influenteaza favorabil starile nervoase, producand un somn linistitor.
Florile de tei asociate cu musetel si menta, usureaza digestia si tonifica stomacul. Infuzia de tei mareste diureza si secretia biliara.
Infuzia se prepara dintr-o lingurita-doua de flori la 250 grame apa. Se beau doua-trei ceaiuri caldute pe zi, indulcite cu miere de albine sau zahar.
Extern, florile de tei folosite sub forma de bai aduc o stare de linistire copiilor nervosi si bolnavilor de tuse convulsiva. La o baie se folosesc 500 grame de flori.
Gargara din flori de tei calmeaza si face sa dispara inflamatiile amigdalelor. In general, influenteaza in bine diferite afectiuni ale gurii. Pentru gargara se recomanda o infuzie preparata din cca. 20 grame (cca. 4 linguri) flori la 200 grame apa, la care se adauga 5 grame (1/2 lingurita) bicarbonat de sodiu.
Florile de tei sunt indicate sub forma de comprese in cazul cearcanelor. Ele se vor tine pe ochi 10-15 minute.
Florile de tei intra in compozitia ceaiurilor: calmant, contra tulburarilor cardiace, pectoral, sedativ si sudorific.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu