Tintaura (Fam. Gentianaceae), numita si fierea-pamantului, frigurica, potroaca, floarea-de-friguri sau scateuta de friguri, creste in fanetele umede din regiunea muntoasa. Romanii foloseau acesta planta in boli de stomac si la vindecarea ranilor.
Oamenii de stiinta au confirmat aceste intrebuintari si au gasit ca planta - Herba Centaurii - contine un principiu amar (aritaurina), un glicozid (eritrocentaurina), un alcaloid (eeritricina), rezine, gume, saruri minerale, acid oleanolic, eritrosterina etc.
Tintaura se foloseste pentru marirea poftei de mancare, regenerarea sangelui la cei anemici. Mai are proprietatea de a scadea febra, fapt pentru care unii cercetatori o recomanda ca un bun inlocuitor al cojii arborelui de chinina.
In bolile de ficat aduce ameliorarea prin cresterea secretiei biliare.
Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de planta maruntita la 250 grame apa clocotita. Dupa 15 minute ceaiul se strecoara si se indulceste. Se bea un sfeert de pahar, cu o jumatate de ora inaintea meselor principale.
Din tinctura de tintaura se iau 30-40 picaturi cu apa indulcita sau cu vin, inaintea meselor principale. Tinctura se prepara prin macerarea, timp de 7-8 zile, a 20 grame planta in 100 grame alcool de 70 de grade.
Din tintaura se poate prepara un sirop dupa urmatoarea formula: peste 10 grame planta maruntita se toarna 300 grame apa fierbinte. Se lasa timp de 15 minute apoi se strecoara si se adauga 500 grame zahar. Din acest sirop se beau trei paharele pe zi inaintea meselor principale. Se recomanda la copii.
Adultii pot folosi vinul de tintaura obtinut in modul urmator: se macereaza 60 grame planta maruntita timp de 8 zile cu 1 litru vin negru. Dupa trecerea acestui timp se strecoara si se indulceste ci 100-200 grame zahar. Inaintea fiecarei mese principale se bea un paharel.
Extern, tintaura se foloseste sub forma de bai in diferite boli ale pielii.
Tintaura intra in compozitia ceaiurilor gastric si tonic aperitiv.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu